Repere |
Criza grădinițelor – primul simptom al colapsului demograficCriza grădinițelor este doar primul simptom al unui colaps demografic care poate fi prevenit dacă România își elaborează o strategie națională de populație și dezvoltare care să ia în considerare schimbările demografice. București, 28 martie 2007 - Marile orașe din România se confruntă cu o criză majoră de locuri la grădinițe. În Constanța, Iași și Timișoara numărul cererilor de înscriere depășește cu mult locurile disponibile, iar cea mai gravă situație este la București, unde 8.000 de copii preșcolari vor rămâne în afara sistemului de învățământ în această toamnă. Situația aceasta s-a creat în urma creșterii constante a natalității între 2003 și 2005, în special în București și în orașele mari, și a migrației către mediul urban a familiilor tinere care au copii mici. În fiecare an, numărul de nașteri a crescut în toată țara – cu 2.000 în 2003, 4.000 în 2004, 5.000 în 2005. În București sporului natural i se adaugă anual în jur de 1.000 de copii de vârstă preșcolară care se mută în oraș. Criza grădinițelor survine după o lungă perioadă de scădere continuă a numărului de copii – de la 360.000 pe an înainte de 1989 la 200.000 pe an în 2002 – care a dus la închiderea multor grădinițe și școli și care va afecta sistemul de învățământ superior în anii care urmează – generațiile mai puțin numeroase născute după 1990 vor intra la facultate începând cu 2008-2009. Revirimentul natalității, care a început în 2003 pe fondul acordării indemnizației pentru creșterea copilului – de 800 RON până la vârsta de doi ani – a prins sistemul pe nepregătite, deși existau date statistice care sa prevadă aceste schimbări. Iar numărul de nou-născuți a început deja să scadă ușor de la 221.000 în 2005 la 219.500 în 2006, ceea ce înseamnă că peste 4-5 ani va scădea iar cererea pentru învățământ preșcolar și multe dintre investițiile care se fac acum în grădinițe noi vor fi inutile. Genul acesta de discrepanțe între situația demografică și sistemul social se va acutiza în scurt timp și în alte domenii: pe piața muncii, unde forța de muncă va scădea dramatic din cauza emigrației și a numărului mic de tineri; în sistemul de sănătate, unde numărul din ce în ce mai mare de vârstnici va cere servicii medicale specifice, geriatrice, pe care sistemul românesc nu este pregătit să le ofere. Exemplele pot continua, și ele nu sunt decât cele mai evidente consecințe ale schimbărilor demografice din România: scăderea și îmbătrânirea populației. România are nevoie de o strategie națională de populație și dezvoltare care, bazându-se pe prognozele Institutului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”, ale Diviziei pentru Populație a Națiunilor Unite și ale Eurostat, să ofere soluții pentru a putea face față acestor schimbări. Toate aceste proiecții arată că populația României va scădea dramatic și va fi din ce în ce mai vârstnică. Pentru anul 2050, se estimează că populația va număra 14-16 milioane de locuitori, din care doar 10% vor fi activi pe piața muncii, ceea ce înseamnă că un contribuabil va plăti pentru pensiile, educația și serviciile de sănătate ale altor 9 persoane. România poate fi pregătită numai ținând cont de prognozele detaliate ale demografilor și de statisticile la zi care oferă o imagine exactă a situației populației, precum și luând în considerare din timp consecințele pe care le au măsurile cu efect demografic. De exemplu, criza grădinițelor putea fi evitată dacă se făcea o evaluare anuală a locurilor din învățământ comparativ cu numărul de nou-născuți și se elabora o strategie pe termen mediu care să prevadă creșterea treptată a numărului de locuri în grădinițe, și apoi în școli - căci nu trebuie uitat că acești preșcolari pe care trebuie să îi acomodeze în 2007 grădinițele vor avea nevoie, în 2009-2010, de un număr similar de locuri noi în clasa întâi. Există soluții Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare a propus în octombrie 2006 o strategie națională de profil în documentul Cartea Verde a Populației din România. Documentul urmează a fi supus dezbaterii publice în lunile care urmează și va deveni, odată ce forma finală va cuprinde toate măsurile pe care trebuie să le ia statul român în domeniul populației și dezvoltării, o Carte Albă a Populației, instrument de guvernare ce va sta la baza unei strategii naționale. |