Presă

• Comunicate de presă
  • Raport UNFPA: Starea Populaţiei Lumii 2011
  • Interviu cu Dr. Francois Farah
  • Raport ONU 2011 privind situatia moaselor in lume
  • Deschiderea Biroului Regional UNFPA 2011
  • Raport UNFPA: Starea Populaţiei Lumii 2010
  • Ziua Mondială a Populaţiei 2010
  • Raport UNFPA: Starea Populaţiei Lumii 2009
  • Ziua internaţională de luptă împotriva HIV/SIDA 2009
  • Campania „Femei în umbră. Umbre.” 2009
  • Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii 2009
  • Programul de Acţiune al ICPD: 5 lecţii învăţate
  • Politici Familiale si de Gen
  • Tineri şi vârstnici: model tradiţional de relaţionare
  • Fertilitatea în România, între intenţie şi declin
  • Inegalitatea de acasă
  • Decesele materne pot fi prevenite
  • Analiză UNFPA: Universităţile şi piaţa muncii
  • Reforme pentru evitarea colapsului socio-economic
  • Analiză UNFPA: Natalitatea
  • Analiză UNFPA: Criza grădiniţelor
  • Arhivă
• Consultare publică privind Cartea Verde a Populaţiei României
• Articole

Repere

• Raport UNFPA: Starea Populaţiei Lumii 2011 – Oameni si oportunităţi într-o lume de 7 miliarde

  

  Mai multe detalii aici…

• ’11 iulie - Ziua Mondiala a Populaţiei

  

• 7 MILIARDE DE OAMENI, 7 MILIARDE DE ACŢIUNI

  

• Reuniune prilejuită de lansarea raportului ONU privind situaţia moaşelor în lume

  7.07.2011 – Şi în România este necesară o extindere a serviciilor de sănătate şi îngrijire pentru femeile aflate în perioada sarcinii, naşterii şi lăuziei, prin includerea adecvată a moaşelor în sistemul de sănătate şi în comunitate. În acest sens, Active Center, Asociaţia Mame pentru Mame, Asociaţia Medicilor de Familie, Asociaţia Moaşelor din România, Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare, Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu sprijinul UNFPA România, au organizat o întâlnire de lucru adresată reprezentanţilor sistemului de sănătate şi educaţie, ai ministerelor, legislativului şi ai societăţii civile, cu scopul de a analiza, clarifica şi acţiona cu privire la aspecte prioritare legate de practica, educaţia şi legislaţia moaşelor din România.

• Seminar naţional privind Recensământul 2011

  22-24.06.2011 – În cadrul proiectului ‘Contribuţia Sistemului ONU la realizarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) România 2011’, ce pune un accent deosebit asupra creşterii participării minorităţii rome la recensământ, Institutul Naţional de Statistică a organizat la Sibiu un seminar pe două paliere cuprinse în planul de activitate al proiectului: rafinarea instrumentarului RPL şi dezvoltarea programului de instruire a recenzorilor, ambele abordate prin prisma particularităţilor comunităţii de etnie romă. Alături de reprezentanţii INS de la nivel central şi judeţean şi de autorităţile locale care au deschis seminarul, au participat si reprezentanţi ai ONG-urilor minorităţii rome şi ai Sistemului ONU (UNFPA şi UNDP).

• Primul Raport ONU privind situaţia moaşelor în lume

  20 iunie 2011 – UNFPA şi partenerii săi au lansat luna aceasta în Africa de Sud primul Raport ONU privind situaţia moaşelor în lume. Datele obţinute în urma analizei situaţiei moaşelor în 58 de ţări din întreaga lume relevă cât de importante şi necesare sunt moaşele în stoparea mortalităţii materne şi infantile. Vieţile a a milioane de mame şi nou-născuţi pot fi salvate dacă ţările investesc în formarea şi păstrarea în sistem a moaşelor. Pentru Raport şi alte detalii va rugăm accesati

  http://www.unfpa.org/sowmy/report/home.html .

• De la realităţi ale comunităţilor rome la politici naţionale

  25.05.2011 – Reuniunea, organizată de UNFPA România împreună cu Subcomisia de Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României şi găzduită în municipiul Craiova de Prefectura Judeţului Dolj, a avut ca scop facilitarea unui schimb de opinii între reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, comunităţilor de romi, organizaţiilor societăţii civile şi mediului academic, pe două teme considerate prioritare: starea de sănătate a populaţiei rome, cu accent asupra situaţiei mediatorilor sanitari, şi recensământul 2011 al populaţiei şi locuinţelor din România, din perspectiva implicării şi participării populaţiei rome.

• Îmbătrânirea activă a populaţiei: de la provocări la beneficii

  22.03.2011 - Îmbătrânirea activă a populaţiei a fost o temă dezbătută şi marţi la Senat, în cadrul unei reuniuni organizate de UNFPA România şi Subcomisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României, avându-l ca invitat special pe Prof. Joseph Troisi, Directorul Institutului Internaţional al ONU pentru Îmbătrânire, Director al Centrului European pentru Gerontologie şi Coordonator al Centrului OMS pentru Sănătate şi Îmbătrânire. Participanţii, reprezentanţi ai celor mai relevante autorităţi publice de resort, organizaţii ale societăţii civile şi ale mediului academic, dar şi parlamentari din partea comisiilor cu atribuţii în domeniile sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, drepturilor omului, au încercat să identifice principalele provocări şi soluţii în măsură să asigure condiţii favorabile pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi pentru valorificarea potenţialului persoanelor vârstnice, prin asigurarea protecţiei sociale şi a serviciilor socio-medicale adecvate şi prin crearea de oportunităţi de implicare a vârstelor a treia şi a patra în viaţa comunităţii.

• O societate pentru toate vârstele

  21.03.2011 - UNFPA România, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică şi al Centrului de Cercetări Demografice 'Vladimir Trebici' al Academiei Române, a organizat luni o dezbatere pe o temă de mare actualitate: îmbătrânirea populaţiei. Dezbaterea, adresată exclusiv mass-mediei, l-a avut ca invitat special pe Prof. Joseph Troisi, Directorul prestigiosului Institut Internaţional al ONU pentru Îmbătrânire, Director al Centrului European pentru Gerontologie şi Coordonator al Centrului OMS pentru Sănătate şi Îmbătrânire.

• ROMÂNIA LA FEMININ

  UNFPA România în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice (Universitatea din București) şi Academia Română lansează, începând cu luna martie 2011, o serie de dezbateri lunare, sub numele România la feminin. Întâlnirile se adresează în primul rând tinerilor (studenți dar nu numai) și jurnaliștilor şi propun abordarea unor teme de importanţă critică pentru societatea românească contemporană (precum politica, economia, știința, sănătatea, familia, valorile, etc) din perspectiva contribuţiei femeilor şi a dezirabilităţii realizării unei adevărate parităţi de gen în România.

• OBSERVATOR DE GEN ÎN ROMÂNIA

  

• Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 — reper statistic pentru viitoarele politici de dezvoltare socio-economică a României

  8.12.2010 - Institutul Naţional de Statistică, Subcomisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului şi UNFPA România au organizat o sesiune de informare completă şi la zi a Parlamentului României asupra stadiului pregătirilor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011 în România, importanţa şi riscurile acestei acţiuni atât de complexe.

• Costuri sociale ale migraţiei forţei de muncă din România: protecţia copiilor rămaşi acasă şi gestionarea deficitului de cadre medicale

  24.11.2010 - Dezbatere organizată de Subcomisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României în colaborare cu UNFPA România, reunind reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, mediului academic, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale cu responsabilităţi şi preocupări în domeniu, cu scopul de a identifica soluţii pentru gestionarea durabilă a impactului social al migraţiei forţei de muncă din România.

Decesele materne pot fi prevenite

14 februarie 2008 – UNFPA a lansat un nou fond tematic pentru a mări efectele eforturilor întregii lumi de a reduce numărul femeilor care mor din cauza sarcinii şi a naşterii. Fondul va încuraja ţările dezvoltate şi companiile private să contribuie mai mult la salvarea vieţii femeilor.

Fondul tematic este înfiinţat de UNFPA împreună cu guverne din întreaga lume, agenţii ONU şi alţi parteneri internaţionali pentru a ajuta statele să îmbunătăţească accesul la servicii de sănătate maternă de calitate care vor reduce decesele şi dizabilităţile cauzate de sarcină şi naştere. Fondul va creşte capacitatea sistemelor de sănătate de a furniza o gamă largă de servicii de sănătate de calitate, va reduce inegalitatea accesului la servicii de sănătate şi va ajuta femeile să îşi exercite dreptul la sănătate maternă.

Fondul va răspunde nevoii severe de asistenţă din 75 de ţări. Scopul său este să strângă 465 de milioane de dolari între 2008 şi 2011.

Date şi acţiuni

În fiecare minut, o femeie moare din cauza sarcinii sau a naşterii. Însumat, înseamnă peste 10 milioane de femei într-o generaţie.

Aproape toate aceste femei – 99% - trăiesc şi mor în ţări în curs de dezvoltare. O rată ridicată a mortalităţii materne este un indicator al unui sistem de sănătate deficitar. Mai arată şi că drepturile fundamentale la viaţă şi sănătate ale femeilor sunt încălcate.

Marea majoritate a deceselor materne poate fi prevenită. În ţările industrializate, decesele cauzate de sarcină şi naştere sunt rare. Rata mortalităţii materne din estul Asiei şi din America Latină a scăzut şi ea – chiar şi cu 50 la sută în unele ţări. Dar în Africa şi în sudul Asiei, complicaţiile sarcinii şi ale naşterii rămân cea mai frecventă cauză a decesului la femei. În unele ţări numărul este în creştere. Şi când femeile suferă şi mor, şi copiii suferă şi mor.

Ştim de ce e nevoie pentru a le salva viaţa: acces universal la contracepţie pentru a evita sarcinile nedorite, acces la asistenţă medicală la naştere, acces rapid la îngrijite obstetricală de urgenţă când e nevoie.

Situaţia actuală

• În fiecare an, 536.000 de femei mor din cauza sarcinii. Însumat, înseamnă peste 10 milioane de femei într-o generaţie.

• În fiecare an, peste 1 milion de copii rămân orfani din cauza mortalităţii materne.

• Copiii care şi-au pierdut mamele sunt de 10 ori mai predispuşi să moară prematur decât cei care au mamă.

• Probabilitatea ca o femeie să moară din cauza sarcinii sau a naşterii este de 1 din 7 în Niger şi 1 din 48.000 în Irlanda.

• În fiecare an, 10-15 milioane de femei suferă boli grave sau dizabilităţi permanente cauzate de sarcină sau de naştere. Aceste probleme pot fi de la fistula obstetricală la infertilitate şi depresie.

• Principalele cauze ale deceselor materne sunt: hemoragia, infecţiile, avorturile empirice, tensiunea arterială ridicată care produce accidente vasculare; şi travaliul obstrucţionat.

Contracepţie şi avorturi empirice

• 200 de milioane de femei vor să amâne sau să evite o sarcină nedorită dar nu folosesc contraceptive eficiente.

• Unul din trei decese cauzate de sarcină sau de naştere putea fi prevenit dacă femeile care îşi doresc contraceptive eficiente ar avea acces la ele.

• Se estimează că în fiecare se efectuează în jur de 19 milioane de avorturi empirice în ţările în curs de dezvoltare.

• În fiecare an, aproape 68.000 de femei mor din cauza avorturilor empirice şi alte milioane fac complicaţii.

• Aproximativ 90% dintre decesele şi invalidităţile provocate de avort ar putea fi evitate dacă femeile care îşi doresc contraceptive eficiente ar avea acces la ele.

Asistenţă specializată şi îngrijire obstetricală de urgenţă

• Cel mai ridicat număr de decese materne apare în ţările în care femeile nu beneficiază de asistenţă medicală la naştere.

• În lume, 62% dintre naşteri sunt asistate de personal medical. Aproape toate naşterile din ţările dezvoltate sunt asistate. În ţările mai puţin dezvoltate, procentul este de 57. În ţările cel mai puţin dezvoltate, scade la numai 34.

• 35% dintre femeile însărcinate din ţările în curs de dezvoltare nu au posibilitatea de a fi văzute de niciun fel de personal medical de-a lungul sarcinii.

• În Africa sub-sahariană, unde se înregistrează cele mai multe decese materne, în jur de 70% dintre femei nu au acces la servicii medicale după naştere.

• Cea mai ridicată rată a mortalităţii apare în timpul travaliului şi a primelor două zile după naştere.

• Femeile care au suferit operaţii de infibulare — o formă radicală de mutilare genitală feminină care implică coaserea organelor genitale externe — sunt expuse unui risc mult mai ridicat de a face complicaţii în timpul naşterii şi lăuziei.

Tinerii

• Tinerele cu vârste între 15 şi 20 de ani sunt de două ori mai expuse riscului de a muri în timpul naşterii decât cele care au peste 20 de ani.

• Fetele mai mici de 15 ani sunt de cinci ori mai expuse riscului de a muri din cauze obstetricale.

• Tinerele care au între 15 şi 19 ani fac o pătrime din avorturile empirice – o cifră estimată la 5 milioane anual.

• Complicaţiile sarcinii şi naşterii sunt principala cauză a mortalităţii la tinerele între 15 şi 19 ani din ţările în curs de dezvoltare.

• Mai puţin de 20% dintre toţi tinerii activi sexual din Africa folosesc metode contraceptive.

Drepturile femeii

• În societăţile în care bărbaţii controlează veniturile familiei, sănătatea femeilor este deseori ignorată.

• Femeile nu au, de cele mai multe ori, control asupra deciziei de a face un copil, când şi cu cine. Nici nu pot hotărî numărul copiilor şi distanţa dintre sarcini.

• În ţările cu nivel similar de dezvoltare economică, mortalitatea maternă este invers-proporţională cu statutul femeilor, adică este cu atât mai scăzută cu cât statutul social este mai ridicat.

• Cu cât familia este mai săracă, cu atât mai mare este riscul decesului matern.

• Căsătoria timpurie, mutilarea genitală feminină, sarcinile nedorite şi violenţa sunt încălcări are dreptului femeii de a lua decizii cu privire la corpul lor.

Ce înseamnă să iei măsuri

Nicio femeie nu trebuie să moară dând viaţă. Accesul la planificare familială poate reduce mortalitatea maternă cu o treime şi decesele infantile cu 20%. Accesul la asistenţă medicală la naştere, dublat de accesul la servicii obstetricale de urgenţă, ar reduce decesele materne cu 75%.

Intervenţiile în probleme de sănătate maternă au rezultate imediate şi nu sunt costisitoare. Salvarea vieţii unei femei înseamnă de obicei şi salvarea vieţii nou-născutului şi a copiilor mai mari. Copiii care şi-au pierdut mama sunt de 10 ori mai expuşi decesului prematur decât cei care au mamă.

Femeile sărace sunt mai predispuse decesului din cauze materne. Familiile sărace nu îşi permit servicii sănătate şi locuiesc în general departe de instituţii medicale. Luând măsuri care să reducă mortalitatea maternă facem un pas important în eforturile de reducere a sărăciei.

Strategiile de reducere a deceselor şi invalidităţii cauzate de sarcină sunt benefice pentru toată lumea. Indicatorii sănătăţii materne sunt măsura performanţei unui sistem de sănătate. A investi în sănătate maternă înseamnă a investi în întreg sistemul de sănătate.

Ce se poate face?

Pentru a preveni decesele materne este nevoie de voinţă politică şi efort financiar consecvent. Este nevoie, de asemenea, de toţi partenerii: şi bărbaţii alături de femei, organizaţiile internaţionale, autorităţile, societatea civilă şi presa trebuie să se implice într-o acţiune bine-direcţionată pe termen lung.

Această acţiune ar trebui să includă:

• Acces la servicii de planificare familială şi consiliere privind sănătatea reproducerii şi drepturile sexuale atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

• Servicii mai bune şi mai accesibile pentru femei însărcinate, atât în spitale şi clinici cât şi în sate. Aceasta înseamnă şi acces la mijloace de transport şi personal calificat.

• Strategii pentru a creşte numărul personalului calificat şi pentru a asigura distribuirea medicamentelor şi a echipamentelor medicale, asistenţă medicală de calitate şi preţuri accesibile la serviciile medicale.

• Servicii medicale de bază şi de urgenţă disponibile în timpul sarcinii, al naşterii şi al lăuziei – în special în zone în care sărăcia, conflictele, distanţa şi suprasolicitarea sistemului de sănătate stau în calea accesului la servicii.

• Eforturi de a ajuta femeile tinere să amâne prima sarcină.

• Informarea tinerilor cu privire la opţiunile pe care le au în privinţa vieţii sexuale, căsătoria şi sarcina.

• Promovarea unor dezbateri publice la nivel naţional şi local cu privire la drepturile femeilor şi ale bărbaţilor asupra trupurilor lor, sănătăţii, educaţiei şi accesului la resurse.

Se estimează că, până în 2015, este nevoie de 5,5 - 6,1 miliarde de dolari americani din surse naţionale şi internaţionale pentru a îndeplini Obiectivul 5 de Dezvoltare al Mileniului, de îmbunătăţire a sănătăţii materne.

În 2004, marii donatori au investit doar 530 de milioane de dolari în sănătatea femeii şi a nou-născutului. Ţările din toată lumea trebuie să adopte şi să implementeze politici de protejare a familiilor sărace de consecinţele catastrofice ale lipsei accesului la servicii de sănătate maternă.

Ce face UNFPA?

Sănătatea maternă este una dintre priorităţile UNFPA. Fondul susţine activităţi de prevenire a mortalităţii materne în 89 de ţări prin asistenţă tehnică şi financiară pentru dezvoltarea programelor de sănătatea reproducerii. Aceste eforturi sunt făcute alături de autorităţile naţionale, alte agenţii ONU, precum şi Banca Mondială.

UNFPA susţine activităţi precum servicii de planificare familială, promovarea reformelor în sistemele de sănătate şi îmbunătăţirea serviciilor medicale, îmbunătăţirea curriculei, instruirea moaşelor şi a medicilor, mobilizarea comunităţilor şi promovarea drepturilor femeii.

Obiectivele internaţionale cu privire la mortalitatea maternă

La Conferinţa Internaţională de Populaţie şi Dezvoltare din 1994 (ICPD), ţările participante au convenit să reducă mortalitatea maternă cu 75% faţă de nivelul din 1990 până în 2015. Înţelegerea a fost confirmată în 2000, când toata comunitatea internaţională a fost de acord să pună această ţintă pentru Obiectivul 5 de Dezvoltare al Mileniului. Progresul se măsoară prin ratele anuale ale mortalităţii materne din fiecare ţară, precum şi prin procentul de naşteri asistate de personal medical calificat. Cealaltă ţintă a OMD5 este „accesul universal la sănătatea reproducerii” până în 2015. Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminarea Împotriva Femeilor, Programul de Acţiune al ICPD, Platforma de Acţiune de la Beijing şi OMD reprezintă angajamentul comunităţii internaţionale de a reduce mortalitatea maternă şi stau la baza cooperării multilaterale, bilaterale şi locale.