---

Presă

• Comunicate de presă
  • Ziua Mondială a Populaţiei 2010
  • Raport UNFPA: Starea Populaţiei Lumii 2009
  • Ziua internaţională de luptă împotriva HIV/SIDA 2009
  • Campania „Femei în umbră. Umbre.” 2009
  • Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii 2009
  • Programul de Acţiune al ICPD: 5 lecţii învăţate
  • Politici Familiale si de Gen
  • Tineri şi vârstnici: model tradiţional de relaţionare
  • Fertilitatea în România, între intenţie şi declin
  • Inegalitatea de acasă
  • Decesele materne pot fi prevenite
  • Analiză UNFPA: Universităţile şi piaţa muncii
  • Reforme pentru evitarea colapsului socio-economic
  • Analiză UNFPA: Natalitatea
  • Analiză UNFPA: Criza grădiniţelor
  • Arhivă
• Consultare publică privind Cartea Verde a Populaţiei României
• Articole

---

Ştiri

• VACANCY ANNOUNCEMENT - UNFPA Internship

• download internship application form

• Dezbatere prilejuită de Ziua Mondială a Populaţiei, 20 iulie 2010, Casa ONU

  

• Forumul ONG privind Sănătatea Sexuală şi Reproductivă şi Dezvoltarea: Apelul la Acţiune de la Berlin

  

• Site dedicat Strategiei de Populaţie şi Dezvoltare

  

• Site dedicat campaniei „Femei în umbră. Umbre.”

  

Populaţia şi dezvoltarea României – prognoze şi posibile soluţii

Sistemul de sănătate

Sistemul de sănătate românesc trebuie reformat din două puncte de vedere: pentru a face faţă problemelor complexe pe care le implică fenomenul de îmbătrânire a populaţiei şi pentru a se orienta spre activităţi de prevenire care pun accent pe întărirea schimbării comportamentelor în rândul populaţiei generale.

În prezent, în România lipsesc programe sau servicii de sănătate adaptate nevoilor specifice populaţiei vârstnice. Procesul inevitabil de îmbătrânire a populaţiei va antrena o creştere foarte mare a consumului de servicii de sănătate şi la o creştere a cheltuielilor publice pentru sănătate. Pentru ca sistemul de sănătate să poată răspunde acestor nevoi noi, sunt necesare măsuri concrete de asistenţă a vârstnicilor:

• Responsabilizarea autorităţilor publice locale privind nevoile medico-sociale ale populaţiei vârstnice şi prevenirea instituţionalizării;

• Dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, îngrijiri paleative şi terminale, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);

• Creşterea accesului populaţiei vârstnice din mediul rural la servicii medicale diversificate (inclusiv la medicamentele din ambulatoriu pentru boli cronice);

• Dezvoltarea de politici publice şi de programe inovative de geriatrie şi gerontologie care să menţină starea de sănătate fizică a vârstnicului şi care să corecteze problemele de vedere, auz şi mobilitate înainte ca acestea să conducă la dependenţă;

• Creşterea ponderii cheltuielilor publice pentru sănătatea vârstei a treia.

Nu în ultimul rând, este nevoie ca aceste servicii strict medicale să fie dublate de politici sociale care să ofere servicii de sănătate şi sociale adecvate vârstnicilor, împreună cu promovarea activităţii fizice şi implicarea acestora în activităţi sociale, care să crească respectul de sine, autonomia şi independenţa vârstnicilor. O ţară cu mulţi vârstnici nu înseamnă o ţară de oameni inactivi şi consumatori de resurse. Dimpotrivă, trebuie reconsiderată forţa de muncă a pensionarilor şi revalorificată experienţa lor de viaţă, care este un atu pentru familie şi comunitate.

A doua direcţie pe care trebuie să o urmeze reforma sistemului de sănătate vizează concentrarea politicilor pe partea de prevenire a îmbolnăvirilor. Mortalitatea specifică pe cauze arată o tendinţă de creştere a numărului deceselor prin boli cardio-vasculare, atât la adultul tânăr cât şi la vârstnici, precum şi o creştere importantă a ponderii deceselor prin tumori, în special la vârste tinere şi la femei. Pentru schimbarea acestor tendinţe este nevoie de promovarea unui stil de viaţă sănătos, a unei nutriţii echilibrate, de combatere a sedentarismului şi stresului, precum şi a consumului de tutun şi alcool. De asemenea, întărirea serviciilor de sănătate şi sociale în mediul rural ar asigura îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii de acest gen.