---

Despre UNFPA

• UNFPA în lume
• UNFPA în România
• ICPD 15
  • 15 Principii ale Programului de acţiune al ICPD
  • Obiectivele ICPD privind sănătatea reproducerii
  • Obiective ICPD privind egalitatea de şanse
• Coordonate

---

Repere

• Raport UNFPA: Starea Populaţiei Lumii 2011 – Oameni si oportunităţi într-o lume de 7 miliarde

  

  Mai multe detalii aici…

• ’11 iulie - Ziua Mondiala a Populaţiei

  

• 7 MILIARDE DE OAMENI, 7 MILIARDE DE ACŢIUNI

  

• Reuniune prilejuită de lansarea raportului ONU privind situaţia moaşelor în lume

  7.07.2011 – Şi în România este necesară o extindere a serviciilor de sănătate şi îngrijire pentru femeile aflate în perioada sarcinii, naşterii şi lăuziei, prin includerea adecvată a moaşelor în sistemul de sănătate şi în comunitate. În acest sens, Active Center, Asociaţia Mame pentru Mame, Asociaţia Medicilor de Familie, Asociaţia Moaşelor din România, Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare, Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu sprijinul UNFPA România, au organizat o întâlnire de lucru adresată reprezentanţilor sistemului de sănătate şi educaţie, ai ministerelor, legislativului şi ai societăţii civile, cu scopul de a analiza, clarifica şi acţiona cu privire la aspecte prioritare legate de practica, educaţia şi legislaţia moaşelor din România.

• Seminar naţional privind Recensământul 2011

  22-24.06.2011 – În cadrul proiectului ‘Contribuţia Sistemului ONU la realizarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) România 2011’, ce pune un accent deosebit asupra creşterii participării minorităţii rome la recensământ, Institutul Naţional de Statistică a organizat la Sibiu un seminar pe două paliere cuprinse în planul de activitate al proiectului: rafinarea instrumentarului RPL şi dezvoltarea programului de instruire a recenzorilor, ambele abordate prin prisma particularităţilor comunităţii de etnie romă. Alături de reprezentanţii INS de la nivel central şi judeţean şi de autorităţile locale care au deschis seminarul, au participat si reprezentanţi ai ONG-urilor minorităţii rome şi ai Sistemului ONU (UNFPA şi UNDP).

• Primul Raport ONU privind situaţia moaşelor în lume

  20 iunie 2011 – UNFPA şi partenerii săi au lansat luna aceasta în Africa de Sud primul Raport ONU privind situaţia moaşelor în lume. Datele obţinute în urma analizei situaţiei moaşelor în 58 de ţări din întreaga lume relevă cât de importante şi necesare sunt moaşele în stoparea mortalităţii materne şi infantile. Vieţile a a milioane de mame şi nou-născuţi pot fi salvate dacă ţările investesc în formarea şi păstrarea în sistem a moaşelor. Pentru Raport şi alte detalii va rugăm accesati

  http://www.unfpa.org/sowmy/report/home.html .

• De la realităţi ale comunităţilor rome la politici naţionale

  25.05.2011 – Reuniunea, organizată de UNFPA România împreună cu Subcomisia de Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României şi găzduită în municipiul Craiova de Prefectura Judeţului Dolj, a avut ca scop facilitarea unui schimb de opinii între reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, comunităţilor de romi, organizaţiilor societăţii civile şi mediului academic, pe două teme considerate prioritare: starea de sănătate a populaţiei rome, cu accent asupra situaţiei mediatorilor sanitari, şi recensământul 2011 al populaţiei şi locuinţelor din România, din perspectiva implicării şi participării populaţiei rome.

• Îmbătrânirea activă a populaţiei: de la provocări la beneficii

  22.03.2011 - Îmbătrânirea activă a populaţiei a fost o temă dezbătută şi marţi la Senat, în cadrul unei reuniuni organizate de UNFPA România şi Subcomisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României, avându-l ca invitat special pe Prof. Joseph Troisi, Directorul Institutului Internaţional al ONU pentru Îmbătrânire, Director al Centrului European pentru Gerontologie şi Coordonator al Centrului OMS pentru Sănătate şi Îmbătrânire. Participanţii, reprezentanţi ai celor mai relevante autorităţi publice de resort, organizaţii ale societăţii civile şi ale mediului academic, dar şi parlamentari din partea comisiilor cu atribuţii în domeniile sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, drepturilor omului, au încercat să identifice principalele provocări şi soluţii în măsură să asigure condiţii favorabile pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi pentru valorificarea potenţialului persoanelor vârstnice, prin asigurarea protecţiei sociale şi a serviciilor socio-medicale adecvate şi prin crearea de oportunităţi de implicare a vârstelor a treia şi a patra în viaţa comunităţii.

• O societate pentru toate vârstele

  21.03.2011 - UNFPA România, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică şi al Centrului de Cercetări Demografice 'Vladimir Trebici' al Academiei Române, a organizat luni o dezbatere pe o temă de mare actualitate: îmbătrânirea populaţiei. Dezbaterea, adresată exclusiv mass-mediei, l-a avut ca invitat special pe Prof. Joseph Troisi, Directorul prestigiosului Institut Internaţional al ONU pentru Îmbătrânire, Director al Centrului European pentru Gerontologie şi Coordonator al Centrului OMS pentru Sănătate şi Îmbătrânire.

• ROMÂNIA LA FEMININ

  UNFPA România în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice (Universitatea din București) şi Academia Română lansează, începând cu luna martie 2011, o serie de dezbateri lunare, sub numele România la feminin. Întâlnirile se adresează în primul rând tinerilor (studenți dar nu numai) și jurnaliștilor şi propun abordarea unor teme de importanţă critică pentru societatea românească contemporană (precum politica, economia, știința, sănătatea, familia, valorile, etc) din perspectiva contribuţiei femeilor şi a dezirabilităţii realizării unei adevărate parităţi de gen în România.

• OBSERVATOR DE GEN ÎN ROMÂNIA

  

• Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 — reper statistic pentru viitoarele politici de dezvoltare socio-economică a României

  8.12.2010 - Institutul Naţional de Statistică, Subcomisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului şi UNFPA România au organizat o sesiune de informare completă şi la zi a Parlamentului României asupra stadiului pregătirilor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011 în România, importanţa şi riscurile acestei acţiuni atât de complexe.

• Costuri sociale ale migraţiei forţei de muncă din România: protecţia copiilor rămaşi acasă şi gestionarea deficitului de cadre medicale

  24.11.2010 - Dezbatere organizată de Subcomisia pentru Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României în colaborare cu UNFPA România, reunind reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, mediului academic, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale cu responsabilităţi şi preocupări în domeniu, cu scopul de a identifica soluţii pentru gestionarea durabilă a impactului social al migraţiei forţei de muncă din România.

Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare la 15 ani

În ultima jumătate de secol, ideile despre legătura dintre populaţie, dezvoltare durabilă şi drepturile omului au evoluat în mod semnificativ. La baza acestei evoluţii se află Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (ICPD) organizată la Cairo în 1994. Acest moment hotărâtor a generat un consens internaţional care a aşezat indivizii şi drepturile omului în centrul preocupărilor legate de populaţie şi dezvoltare. A pus într-o nouă lumină legătura dintre sănătatea reproducerii şi alte aspecte ale dezvoltării.

ICPD a fost cea mai amplă conferinţă interguvernamentală privind populaţia şi dezvoltarea care a avut loc vreodată. La această conferinţă, ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare au realizat un plan de lungă durată – numit uneori Consensul de la Cairo – care integrează numeroase aspecte legate de populaţie, dezvoltare şi drepturile omului într-un cadru de acţiune pe 20 de ani.

Programul de acţiune porneşte de la Planul de acţiune adoptat la Conferinţa Mondială de Populaţie care a avut loc în Bucureşti în 1974 şi de la recomandările adoptate la Conferinţa Internaţională pentru Populaţie care a avut loc în Mexico City în 1984. De asemenea, are la bază rezultatele Summit-ului mondial pentru copii (1990), ale Conferinţei ONU despre mediu şi dezvoltare (1992) şi ale Conferinţei mondiale despre drepturile omului (1993).

Totodată, Programul de acţiune a fost fundamentat pe afirmarea drepturilor omului şi nevoia de emancipare a femeilor, ale căror drepturi au fost adesea negate, şi de implicare a bărbaţilor. Documentul abordează relaţiile complexe dintre populaţie, creştere economică şi dezvoltare durabilă, precum şi distribuţia populaţiei, schimbările climatice, urbanizarea, migraţia, colectarea şi analiza de date.

Programul de acţiune situează în centrul procesului de dezvoltare fiinţa umană ca individualitate, recunoaşte rolul fundamental al femeilor şi tinerilor în cadrul acestui proces şi clarifică conceptul dreptului la sănătatea reproducerii. Programul evidenţiază şi rolul esenţial al sănătăţii reproducerii – care este definită drept “starea de bine din punct de vedere fizic, mental şi social” în toate domeniile legate de sistemele şi procesele de reproducere. Importanţa acesteia, adesea trecută cu vederea, a fost recunoscută şi prin adăugarea, în 2005, a accesului universal la sănătatea reproducerii printre ţintele Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. De asemenea, Programul de acţiune arată că dacă nevoile de planificare familială şi de sănătatea reproducerii sunt acoperite, alături de alte servicii de bază de sănătate şi educaţie, atunci stabilizarea populaţiei lumii va avea loc în mod natural şi nu ca urmare a coerciţiei sau controlului.

Ca urmare, s-au luat angajamente pentru acoperirea nevoilor de planificare familială, astfel încât indivizii să aibă posibilitatea de a decide numărul de copii pe care îi doresc şi distanţa dintre ei. De asemenea, a fost recunoscută nevoia de emancipare a femeilor şi asigurarea posibilităţii lor de a alege – asigurând accesul extins la educaţie şi servicii de sănătate, dezvoltarea abilităţilor şi găsirea unui loc de muncă şi implicându-le în procesele de decizie şi de realizare de politici la toate nivelurile – atât ca un foarte important scop în sine, cât şi drept cheia îmbunătăţirii calităţii vieţii pentru toată lumea.

Unul dintre obiectivele Programului de Acţiune este disponibilitatea universală a planificării familiale până în 2015 ca parte din abordarea extinsă privind drepturile la sănătatea reproducerii. Include de asemenea obiective privind educaţia, în special pentru fete, precum şi obiective de reducere a mortalităţii infantile şi materne. Abordează probleme legate de populaţie, mediul înconjurător şi modelele de consum; familie; migraţie internă şi internaţională; prevenirea şi controlul HIV/SIDA; tehnologia, cercetarea şi dezvoltarea; şi parteneriate cu ONG-urile. Programul de acţiune oferă estimări ale nivelului de resurse naţionale şi asistenţă internaţională necesare şi face un apel către Guverne să asigure aceste resurse.

Anul 2009 a marcat a 15-a aniversare a ICPD şi ne-a atras atenţia că mai sunt 5 ani pentru a îndeplini angajamentele luate la Cairo. Cu această ocazie, UNFPA, principala agenţie ONU care implementează Programul de Acţiune al ICPD, a sărbătorit realizările înregistrate până acum în aceşti 15 ani. De asemenea, a folosit această ocazie pentru a recunoaşte care sunt lipsurile şi provocările cu care ţările încă se confruntă, pentru a consolida lecţiile învăţate în ultimii 15 ani şi pentru a face recomandări practice privind accelerarea eforturilor de îndeplinire a respectivelor angajamente.

Câteva informaţii despre ICPD:

- ICPD a fost convocată sub auspiciile Naţiunilor Unite şi organizată de un secretariat format din Divizia pentru Populaţie a Departamentului ONU pentru Informaţii Economice şi Sociale şi Analiză de Politici şi UNFPA.

- La conferinţă au participat 11.000 de participanţi înregistraţi din partea Guvernelor, a agenţiilor şi organizaţiilor specializate ale ONU, a organizaţiilor interguvernamentale, a ONG-urilor şi din partea presei.

- Peste 180 de state au luat parte la negocierile pentru finalizarea Programului de acţiune în domeniul populaţiei şi dezvoltării pentru următorii 20 de ani.

- A fost prima conferinţă internaţională care nu era dedicată problemelor femeilor, dar în cadrul căreia atenţia s-a concentrat asupra lor.